Cum să efectuați teste de etanșeitate la aer și etanșeitate la apă după instalarea sistemului de sifon HDPE

HDPE (polietilenă de înaltă densitate) sisteme de drenaj sifonic sunt utilizate pe scară largă în drenajul modern al acoperișului datorită eficienței lor ridicate, ușoare și durabilității. Cu toate acestea, performanța finală a unui sistem depinde nu numai de materiale și design superioare; testarea riguroasă post-instalare este crucială pentru funcționarea sa stabilă pe termen lung. Testarea etanșeității la aer și apă, doi pași cruciali de acceptare, sunt cruciali pentru verificarea calității instalării sistemului, asigurarea funcționării fără scurgeri și asigurarea activării cu succes a efectului sifonului.

1. Testarea etanșeității la aer: „Detectivul“ pentru găsirea scurgerilor mici

Un test de etanșeitate la aer, cunoscut și sub denumirea de test de presiune negativă sau vid, este un pas esențial înainte de punerea în funcțiune a unui sistem de drenaj sifonic HDPE. Deoarece un sistem sifonic generează presiune negativă atunci când curge complet, orice scurgere mică poate împiedica formarea efectului de sifon sau chiar permite aspirarea aerului, compromițând eficiența de drenaj a sistemului.

Principiul testului:

Aerul este pompat într-un sistem de conducte HDPE închis pentru a crea o anumită presiune negativă. Modificarea presiunii negative este apoi observată pe o perioadă de timp stabilită. Dacă presiunea negativă rămâne stabilă, sistemul este etanș. Dacă presiunea negativă continuă să scadă, poate fi prezentă o scurgere.

Etape și metode de testare:

Preparare:

Asigurați-vă că toate porturile de conducte, porturile de inspecție și capcanele de apă sunt sigilate în siguranță și temporar.

Pregătiți o pompă de vid profesională, un manometru de vid și furtunuri de conectare a conductelor.

Inspectați îmbinările țevilor pentru a vă asigura că conexiunile topite la căldură sau electrice sunt netede și fără bavuri.

Efectuarea testului:

Conectați pompa de vid și manometrul la portul de testare al sistemului printr-un furtun.

Porniți pompa de vid și reduceți încet presiunea internă a sistemului la presiunea negativă dorită (de obicei -10 kPa până la -20 kPa).

Odată ce presiunea negativă dorită este atinsă, opriți pomparea, închideți supapa și înregistrați citirea inițială a presiunii și ora curentă.

Păstrați sistemul etanș și respectați manometrul. După timpul de încercare specificat (de exemplu, 1 oră), înregistrați din nou citirea presiunii.

Criterii:

Dacă presiunea negativă scade în intervalul permis (de obicei -1,5 kPa) în timpul încercării, sistemul este considerat etanș.

Dacă presiunea negativă scade dincolo de intervalul permis, sistemul este considerat necalificat. Toate conexiunile conductelor, îmbinările flanșelor și porturile de inspecție trebuie inspectate cu atenție. Metodele obișnuite de inspecție includ aplicarea de apă cu săpun pe articulații și observarea bulelor pentru a identifica scurgerea.

II. Test de etanșeitate la apă: simularea ploii abundente pentru a verifica capacitatea de drenaj

Testul de etanșeitate la apă, cunoscut și sub denumirea de test de apă închisă, este un pas crucial în verificarea funcționării fără scurgeri a sistemului de sifon HDPE și în asigurarea stabilității acestuia la sarcină maximă. Acest test simulează vizual scenariul de drenaj al ploii abundente.

Principiul testului:

Apa este injectată în sistemul de conducte HDPE până când atinge o anumită înălțime a capului. Peretele exterior al țevii este apoi observat pentru scurgeri într-un interval de timp specificat.

Etape și metode de testare:

Preparare:

Etanșați temporar toate orificiile de evacuare ale sistemului de conducte (cum ar fi partea inferioară a unei coloane).

Asigurați-vă că sistemul de conducte este bine fixat și poate rezista la greutatea apei.

Pregătiți o sursă adecvată de apă și un echipament de umplere cu apă.

Efectuarea testului:

Umpleți încet sistemul cu apă de la cel mai înalt colector sau un port dedicat de umplere cu apă.

În timpul umplerii, observați conexiunile conductelor pentru scurgeri.

Opriți umplerea atunci când sistemul este complet umplut și capul de apă atinge înălțimea de proiectare necesară (de obicei, partea superioară a colectorului de acoperiș).

Stați nemișcat și observați exteriorul țevii pentru infiltrații vizibile de apă sau picurare într-un interval de timp specificat (de obicei 24 de ore).

Criterii:

Dacă nu se observă scurgeri sau picurări pe exteriorul sistemului de conducte, la toate îmbinările sau la orificiile de inspecție în timpul încercării, sistemul este considerat etanș la apă.

Dacă sunt detectate scurgeri, testul trebuie oprit imediat, iar scurgerile trebuie marcate și reparate. După finalizarea reparațiilor, este necesară retestarea până la atingerea conformității.

Notă importantă:

Când efectuați testarea etanșeității, acordați o atenție deosebită zonelor predispuse la scurgeri, cum ar fi îmbinările dintre partea inferioară a coloanei și conducta orizontală, coturi, teuri și orificii de inspecție. În plus, efectele fluctuațiilor temperaturii ambientale asupra expansiunii și contracției conductelor trebuie luate în considerare în timpul testării.